duminică, 1 aprilie 2012

                                              Iubire 

 Te-am lasat sa-mi furi sufletul pentru o clipa, sa te joci cu el pana cand s-a transformat in ani...M-am deschis in fata ta ca o carte si te-am lasat sa-mi intelegi cuvintele ce nu le pot rosti..Cu o privire ma poti citi si cu un zambet imi dai de inteles tot ce gandesti.
 Totul este invaluit in misterul unei iubiri pure. Nu cred ca ne va ajunge o viata, si poate ca dragostea noastra va fi rezistenta chiar si dincolo de moarte..
 Tu si timpul mi-ati aratat ca desi totul pare desprins dintr-un vis e cat se poate de real.. Atat de real ca noi doi..
 Multi din jur au impresia ca iubirile de durata nu exista..ca la un moment dat apare obisnuinta si profunzimea sentimentelor incepe sa se imprastie...Dar cum se face ca si dupa atatia ani, sentimentele noastre sunt la fel de active ca la inceput...
 Poate suntem predestinati.
 Oare suntem printre putinii norocosi alesi de Dumnezeu sa traim o iubire pura si vesnica pana la sfarsit si dincolo de el..??
   





 Voi credeti in iubirea vesnica?


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu